Chiar daca sunt suta la suta naturale, remediile din plante trebuie utilizate cu precautie si pe cat posibil la sfatul unui specialist, mai ales daca le administrezi pe termen lung.
1. Cere ajutor profesionist. Autotratamentul cu plante este recomandat pentru probleme minore si pentru alinarea unor simptome specifice. Insa in cazul unei probleme serioase, ce pune viata in pericol, cu simptome severe sau cronicizate, ar trebui sa apelezi la un medic specializat sau fitoterapeut, care intelege si procesele bolii si procesele bio-chimice rezultate din administrarea plantei.
2. Exista multe plante sau uleiuri volatile care nu ar trebui administrate in timpul sarcinii sau alaptarii. O poti face, totusi, dar numai la recomandarea medicului si in dozele prescrise de acesta.
3. Ia doza corecta. Constituentii activi din plante au capacitatea de a influenta functionarea fiziologica a corpului uman: unii au un efect delicat, in timp ce altii sunt extrem de puternici. Ca metoda empirica, cu cat actiunea unei plante e mai puternica, cu atat e nevoie de o doza mai mica pentru a determina un anumit efect: unele plante sunt atat de puternice, incat se prescriu doar in doze mici, deoarece altfel pot provoca serioase efecte adverse. Notiunile despre doza potrivita din fiecare planta sunt bazate pe cunostinte traditionale si istorice adunate de sute de ani si completate, mai nou, de studii stiintifice.
Urmeaza intotdeauna instructiunile de dozaj si nu depasi doza recomandata.
4. Atentie la tratamentul de durata! Cere sfatul fitoterapeutului inainte de a lua orice planta pentru o perioada mai lunga. La fel, in ceea ce priveste copiii sau bebelusii, deoarece ei s-ar putea sa aiba nevoie de doze diferite, in functie de varsta sau starea de sanatate. Nu lasa medicamentele la indemana copiilor, chiar daca sunt din plante.
5. Invata sa identifici corect planta. Daca vrei sa culegi personal planta, nu iti va fi usor. Insa identificarea e un lucru esential, pentru ca multe plante arata la fel, dar au compusi chimici diferiti. Plante din familii similare au efecte diferite, iar unele pot chiar ucide. De exemplu, morcovii salbatici si cucuta, o otrava mortala, fac parte din aceeasi familie! De asemenea, exista si multe situatii in care acelasi nume comun este folosit pentru specii diferite: de exemplu, exista plante diferite care poarta aceeasi denumire populara, ceea ce le poate face foarte usor de confundat de catre un amator. Specialistii care se ocupa in mod special de plante au rezolvat aceste probleme folosind denumirea latineasca. Acest sistem de denumiri a fost inventat de Linnaeus, un botanist suedez din sec. XVIII. Primul termen dintr-o denumire latineasca se refera la genul din care face parte planta respectiva: de exemplu, toate plantele mentolate fac parte din genul Mentha. Cel de-al doilea termen se refera la specie. Asadar, planta pe care o numim in general menta este de fapt Mentha spicata.
6. Fii atent la ce parte a plantei iti este utila: radacina, partea aeriana, sau doar frunzele?
7. Efectele secundare sunt simptome sau schimbari fiziologice care pot aparea la toti cei ce folosesc medicamentele, intr-o masura mai mica sau mai mare. La fel si in ceea ce priveste remediile din plante. De exemplu, un mic numar de pacienti dintre cei care iau lemn-dulce se pot confrunta cu tensiune arteriala crescuta.
8. Interactiunea cu alte medicamente. De exemplu, sunatoarea este metabolizata in corp prin aceleasi mijloace ca si unele medicamente conventionale si poate interfera cu acestea, afectandu-le efectul. Dar in sens invers, pot exista si reactii pozitive intre plante si unele medicamente, iar unele plante pot chiar ajuta la reducerea dozei de medicament de care e nevoie. Nu toate aceste tipuri de efecte pot fi anticipate, insa unele sunt bine documentate. Daca iei medicamente alopate, intreaba medicul sau fitoterapeutul inainte de a folosi si alte remedii sau plante, indiferent ca le vei folosi pentru a trata alte simptome. De exemplu, daca esti tentat sa iei spilcuta sau coaja de salcie pentru a combate o migrena, trebuie sa stii ca aceasta poate interfera cu doza ta zilnica de medicamente anti-trombotice sau anti-coagulante, putand conduce la sangerari.
9. Unii pacienti au sensibilitate la anumiti compusi din plante. Daca esti predispus la alergii, testeaza mai intai remediul respectiv punandu-l pe pielea de la incheietura mainii si lasand asltfel peste noapte. Daca a doua zi nu ai nicio reactie, poti folosi remediul. Cere si sfatul medicului.
10. Alege un fitoterapeut cu experienta. Nu-ti fie teama sa il intrebi pe medic despre calificarile pe care le are, daca e membru al unei asociatii profesionale, de cat timp practica sau ce fel de autorizatie are. Raspunsurile la aceste intrebari pot sa difere de la o tara la alta, in functie de statutul fitoterapeutilor, dar oricum, din raspunsurile lui ar trebui sa iti faci o idee despre profesionalismul si experienta sa. Este important sa ai o relatie buna cu terapeutul, ca si cu orice medic, astfel incat sa te simti confortabil si increzator in prezenta lui. Din acest motiv, multi oameni prefera sa mearga pe recomandari de la om la om cand cauta un fitoterapeut.
11. Si, in final, cateva exemple de plante cu potential letal. Cucuta (Conium maculatum) poate fi identificata gresit – atentie mare! Cand filozoful grec Socrate (469-399 i.Ch.) a fost gasit vinovat de coruperea tinerilor din Atena si condamnat la moarte, conform legii ateniene, a baut o cupa de cucuta otravitoare. Elevul sau, Platon, a notat efectul otravii, care a inceput ca o senzatie de greutate in picioare, apoi a urcat treptat, paralizand intregul corp, pana ce inima a incetat sa mai bata.
12. Mandragora (Mandragora officinarum). Radacina acestei plante halucinogene si otravitoare are o forma ce aminteste de un contur uman; plantei i-au fost asociate proprietati magice inca din vremuri biblice. Legendele spun ca daca radacina e smulsa din pamant, ea scoate un tipat patrunzator, care il omoara pe cel ce il aude.
13. Beladona (Atropa belladonna). In pofida bacelor sale atragatoare, stralucitoare, oarecum similare porumbelor – dar mult mai inchise la culoare, beladona este si otravitoare, si halucinogena. Cunoscuta si sub denumirea populara de matraguna, bella dona (care inseamna „femeie frumoasa“ in italiana) este numita astfel datorita primei sale utilizari, de natura cosmetica – era folosita de femei, in ochi, ca sa le mareasca pupilele si sa le faca mai atragatoare. Insa utilizarea prelungita poate duce la orbire. Se credea ca era folosita si de vrajitoare la prepararea „pomezilor fermecate“.
http://www.lumearetetelor.ro
1. Cere ajutor profesionist. Autotratamentul cu plante este recomandat pentru probleme minore si pentru alinarea unor simptome specifice. Insa in cazul unei probleme serioase, ce pune viata in pericol, cu simptome severe sau cronicizate, ar trebui sa apelezi la un medic specializat sau fitoterapeut, care intelege si procesele bolii si procesele bio-chimice rezultate din administrarea plantei.
2. Exista multe plante sau uleiuri volatile care nu ar trebui administrate in timpul sarcinii sau alaptarii. O poti face, totusi, dar numai la recomandarea medicului si in dozele prescrise de acesta.
3. Ia doza corecta. Constituentii activi din plante au capacitatea de a influenta functionarea fiziologica a corpului uman: unii au un efect delicat, in timp ce altii sunt extrem de puternici. Ca metoda empirica, cu cat actiunea unei plante e mai puternica, cu atat e nevoie de o doza mai mica pentru a determina un anumit efect: unele plante sunt atat de puternice, incat se prescriu doar in doze mici, deoarece altfel pot provoca serioase efecte adverse. Notiunile despre doza potrivita din fiecare planta sunt bazate pe cunostinte traditionale si istorice adunate de sute de ani si completate, mai nou, de studii stiintifice.
Urmeaza intotdeauna instructiunile de dozaj si nu depasi doza recomandata.
4. Atentie la tratamentul de durata! Cere sfatul fitoterapeutului inainte de a lua orice planta pentru o perioada mai lunga. La fel, in ceea ce priveste copiii sau bebelusii, deoarece ei s-ar putea sa aiba nevoie de doze diferite, in functie de varsta sau starea de sanatate. Nu lasa medicamentele la indemana copiilor, chiar daca sunt din plante.
5. Invata sa identifici corect planta. Daca vrei sa culegi personal planta, nu iti va fi usor. Insa identificarea e un lucru esential, pentru ca multe plante arata la fel, dar au compusi chimici diferiti. Plante din familii similare au efecte diferite, iar unele pot chiar ucide. De exemplu, morcovii salbatici si cucuta, o otrava mortala, fac parte din aceeasi familie! De asemenea, exista si multe situatii in care acelasi nume comun este folosit pentru specii diferite: de exemplu, exista plante diferite care poarta aceeasi denumire populara, ceea ce le poate face foarte usor de confundat de catre un amator. Specialistii care se ocupa in mod special de plante au rezolvat aceste probleme folosind denumirea latineasca. Acest sistem de denumiri a fost inventat de Linnaeus, un botanist suedez din sec. XVIII. Primul termen dintr-o denumire latineasca se refera la genul din care face parte planta respectiva: de exemplu, toate plantele mentolate fac parte din genul Mentha. Cel de-al doilea termen se refera la specie. Asadar, planta pe care o numim in general menta este de fapt Mentha spicata.
6. Fii atent la ce parte a plantei iti este utila: radacina, partea aeriana, sau doar frunzele?
7. Efectele secundare sunt simptome sau schimbari fiziologice care pot aparea la toti cei ce folosesc medicamentele, intr-o masura mai mica sau mai mare. La fel si in ceea ce priveste remediile din plante. De exemplu, un mic numar de pacienti dintre cei care iau lemn-dulce se pot confrunta cu tensiune arteriala crescuta.
8. Interactiunea cu alte medicamente. De exemplu, sunatoarea este metabolizata in corp prin aceleasi mijloace ca si unele medicamente conventionale si poate interfera cu acestea, afectandu-le efectul. Dar in sens invers, pot exista si reactii pozitive intre plante si unele medicamente, iar unele plante pot chiar ajuta la reducerea dozei de medicament de care e nevoie. Nu toate aceste tipuri de efecte pot fi anticipate, insa unele sunt bine documentate. Daca iei medicamente alopate, intreaba medicul sau fitoterapeutul inainte de a folosi si alte remedii sau plante, indiferent ca le vei folosi pentru a trata alte simptome. De exemplu, daca esti tentat sa iei spilcuta sau coaja de salcie pentru a combate o migrena, trebuie sa stii ca aceasta poate interfera cu doza ta zilnica de medicamente anti-trombotice sau anti-coagulante, putand conduce la sangerari.
9. Unii pacienti au sensibilitate la anumiti compusi din plante. Daca esti predispus la alergii, testeaza mai intai remediul respectiv punandu-l pe pielea de la incheietura mainii si lasand asltfel peste noapte. Daca a doua zi nu ai nicio reactie, poti folosi remediul. Cere si sfatul medicului.
10. Alege un fitoterapeut cu experienta. Nu-ti fie teama sa il intrebi pe medic despre calificarile pe care le are, daca e membru al unei asociatii profesionale, de cat timp practica sau ce fel de autorizatie are. Raspunsurile la aceste intrebari pot sa difere de la o tara la alta, in functie de statutul fitoterapeutilor, dar oricum, din raspunsurile lui ar trebui sa iti faci o idee despre profesionalismul si experienta sa. Este important sa ai o relatie buna cu terapeutul, ca si cu orice medic, astfel incat sa te simti confortabil si increzator in prezenta lui. Din acest motiv, multi oameni prefera sa mearga pe recomandari de la om la om cand cauta un fitoterapeut.
11. Si, in final, cateva exemple de plante cu potential letal. Cucuta (Conium maculatum) poate fi identificata gresit – atentie mare! Cand filozoful grec Socrate (469-399 i.Ch.) a fost gasit vinovat de coruperea tinerilor din Atena si condamnat la moarte, conform legii ateniene, a baut o cupa de cucuta otravitoare. Elevul sau, Platon, a notat efectul otravii, care a inceput ca o senzatie de greutate in picioare, apoi a urcat treptat, paralizand intregul corp, pana ce inima a incetat sa mai bata.
12. Mandragora (Mandragora officinarum). Radacina acestei plante halucinogene si otravitoare are o forma ce aminteste de un contur uman; plantei i-au fost asociate proprietati magice inca din vremuri biblice. Legendele spun ca daca radacina e smulsa din pamant, ea scoate un tipat patrunzator, care il omoara pe cel ce il aude.
13. Beladona (Atropa belladonna). In pofida bacelor sale atragatoare, stralucitoare, oarecum similare porumbelor – dar mult mai inchise la culoare, beladona este si otravitoare, si halucinogena. Cunoscuta si sub denumirea populara de matraguna, bella dona (care inseamna „femeie frumoasa“ in italiana) este numita astfel datorita primei sale utilizari, de natura cosmetica – era folosita de femei, in ochi, ca sa le mareasca pupilele si sa le faca mai atragatoare. Insa utilizarea prelungita poate duce la orbire. Se credea ca era folosita si de vrajitoare la prepararea „pomezilor fermecate“.
http://www.lumearetetelor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu