tusea

Remedii care combat tusea rebelă


Remediile din plante se recomandă în funcţie de tipul tusei

Tusea este o urmare a virozelor respiratorii şi, în lipsa unui tratament susţinut, poate recidiva. Pentru a evita complicaţiile, este bine să tratăm răceala şi gripa cu mare atenţie, cu remedii bogate în substanţe active. Senzaţia de sufocare şi, iritaţiile persistente la nivelul căilor respiratorii determină accese repetate de tuse. Simptomele se pot înrăutăţi în timpul mesei sau pe durata nopţii.

Laptele de migdale are efect emolient

Migdalele sunt fructe foarte nutritive şi aduc organismului numeroase beneficii: combat arsurile gastrice, stările de nelinişte şi, în plus, ajută la buna funcţionare a ficatului, oaselor şi creierului. Mai mult, migdalele au şi proprietăţi emoliente, care le recomandă în tusea rebelă. De aceste calităţi putem beneficia preparând un lapte din următoarele ingrediente: un litru de apă plată călduţă, 20 de sâmburi de migdale şi 50 g de miere de albine. Se înmoaie sâmburii de migdale în apă caldă, se curăţă de coajă şi se pisează adăugând cinci linguri de apă plată. În pasta obţinută, se adaugă mierea şi ­restul de apă caldă. În final, strecoară laptele ­printr-un tifon des. Pentru un efect maxim, se consumă ­câte trei linguri de lapte pe zi, un interval de două săptămâni.

Siropul de pătlagină fluidizează secreţiile

Curele cu ceai şi cu sirop de pătlagină au efect calmant. Mai mult, planta are capacitatea de a fluidiza secreţiile bronşice, ajutând la eliminarea lor. Aceste proprietăţi se datorează nu numai frunzelor de pătlagină, ci tuturor componentelor plantei: rădăcină, tulpină şi seminţe. Ceaiul se prepară din două linguriţe de plantă uscată şi dintr-o cană de apă clocotită. După cinci minute de infuzare, ceaiul se bea cald şi îndulcit cu miere. Specialiştii recomandă şi o cură cu sirop de pătlagină nefiert, ­care grăbeşte eliminarea secreţiilor bronşice, calmând accesele de tuse. Siropul se prepară astfel: pe fundul unui borcan se pun 20 de frunze proaspete de pătlagină peste ­care se toarnă 10 linguri de miere. În continuare, se pun cinci straturi succesive de frunze de pătlagină şi de miere. Vasul se acoperă cu un tifon des. Pătlagina se macerează cel puţin o săptămână, apoi se strecoară siropul, din care se consumă câte cinci-şase linguriţe pe zi.

Coaja strugurilor previne infecţiile

Specialiştii recomandă să consumăm strugurii cu tot cu coajă, pentru că aceasta este un remediu foarte eficient împotriva virozelor. Coaja poate fi folosită şi separat, la prepararea unor produse terapeutice, astfel: se usucă şi se macină prin râşniţa de cafea. Câte trei linguriţe din pudra obţinută se adaugă într-o porţie de musli sau de cereale îndulcite cu miere şi se consumă la micul dejun. Preparatul poate fi consumat la începutul toamnei, deoarece previne infecţiile virale şi ajută la întărirea sistemului imunitar.

Cimbrul are acţiune expectorantă

Cimbrul are o puternică acţiune emolientă şi expectorantă şi de aceea uşurează spasmele de la nivelul bronhiilor şi eliminarea secreţiilor, suprimând tusea iritantă. Ca tratament adjuvant în gripă şi în guturai, este indicată infuzia dintr-o linguriţă de flori de cimbru la o cană cu apă, din care este recomandat să se bea două căni pe zi, până când tusea dispare.

Foloseşte o mască de protecţie atunci când faci munci domestice care presupun expunerea la praf şi la substanţe toxice.




Tusea reprezintă un act reflex, de apărare, produs prin iritarea mucoaselor căi­lor respiratorii. Când tusea este seacă sunt indicate plante cu efect calmant, sedativ, precum infuzia de pătlagină (se pune o linguriţă de plantă la 200 ml de apă). Se beau una-două căni pe zi. ­Este benefic şi decoctul de scai vânăt (o linguriţă de plantă uscată se fierbe într-o cană de apă timp de zece minute) din care se iau câte trei linguri de trei ori pe zi. În cazul tusei cu expectoraţie, se folosesc plante cu efect emolient, antiseptic, fluidifiant şi mucolitic: infuzia de podbal (o linguriţă de plantă se fierbe cinci minute într-o cană de apă şi se consumă imediat) şi infuzia din flori şi din rădăcini de ciuboţica-cucului (se prepară din două linguriţe de flori la 200 ml de apă clocotită) din care se beau câte două-trei căni pe zi. Ceaiurile se îndulcesc cu miere, care are efect antimicrobian, antiinflamator, calmant şi expectorant.