Majoritatea românilor nu dau doi bani pentru ce îngurgitează, bun şi gustos, două cuvinte ce sunt încrustrate în mentalitatea noastră. Scăpaţi din sistemul criminal, comunist, am căzut pradă şacalilor care vând otravă la suta de grame. Toate jegurile Uniunii Europene, mizeriile şi porcăriile ce sunt interzise în ţările „civilizate” au ajuns să fie vândute în vitrinele strălucitoare ale hipermarketurilor. Vânzătorii morţii la pachet, nu au suflet, profitul fiind cel ce dictează politica comercială, binele şi sănătatea clientului sunt cuvinte rostite în vânt. Românii nu sunt de condamnat, şi - Doamne fereşte -, nu vreau să se înţeleagă acest lucru, sunt victime, care îşi plătesc scurtare vieţii. Sărăcia îl obligă pe student, pensionar şi muncitor să cumpere alimente scufundate în Euri. Cancerul a început să-şi ceară plata, tinerii au căzut pradă acestei molime care pare să nu întrebe vârsta persoanelor când pleacă la secerat de suflete. Cancerul nu este luat în serios, deoarece nu se conştientizează complicaţiile şi durerea imensă care afectează individul şi familia îndurerată. Un bolnav de cancer imploră venirea morţii, durerile provocate de chimioterapie, transfigurează fizic şi psihic pacientul. De câte ori nu aţi auzit următoarele cuvinte: „Mor, şi ce dacă, dar vreau să-mi satisfac toate poftele”, inconştienţă gravă care agrenează, din păcate, coruperea persoanelor apropiate.
Eurile, a treia cauză a mortalităţii pe plan mondial
Moartea invizibilă, Eurile, sunt considerate pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după cea cauzată de consumul de droguri şi medicamente, şi după accidentele de circulaţie, iar consumul lor, se crede, duce la distrugere sistemului imunitar şi pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori benigne şi maligne.
Aditivii alimentari reprezintă cea mai nouă provocare în materie de nutriţie. Un subiect la moda în zilele noastre, când problema necesarului caloric zilnic a devenit desuetă, când febra aportului de vitamine şi oligoelemente pare să fi trecut, iar sloganul „alimentul sănătos este cel nepreparat, cu un conţinut enzimatic intact” cedează locul ideii că naturală şi sănătoasă este alimentaţia fără aditivi.
Ce sunt aditivii alimentari?
Iată câteva definiţii: 1. Aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sanătăţii Nr .975/1999). 2. Substanţe care la origine nu reprezintă o parte constituentă a alimentelor, adăugate în scopul de a modifica - favorabil - însuşirile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a anumitor procese tehnologice. (Tratat de Igienă-Sebastian Dumitrache). 3. Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetarii, ambalării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţele contaminante sau pe cele adăugate pentru a îmbunătăţi sau menţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)
Eurile care sunt necesare organismului
Sunt însă şi Euri sănătoase, care contribuie la menţinerea şi revigorarea organismului uman, acestea sunt:
E140 - clorofila şi clorofilina (pigmentul verde din frunze) – sunt importante pentru menţinerea unui pH normal (echilibrul acido-bazic) şi pentru eliminarea toxinelor din organismul uman.
E160 (a) - beta-carotenul, substanţa care se găseşte, de exemplu, în morcovi, are efect antioxidant şi anticancerigen. Este substanţa din care ia naştere vitamina A. De asemenea, este un scut natural împotriva unor toxine alimentare (radicalii liberi). Cercetări medicale recente au descoperit că alimentele bogate în beta-caroten reduc riscul producerii cancerului, în special cancerul pulmonar.
E181 - acid tanic din cojile de nucă şi ceaiul verde şi negru, cunoscut pentru efectele antiinflamatorii şi proprietăţile germicide (antibacteriene).
E552 - silicat de calciu, ce este similar cu pulberea din farmacii, administrată împotriva arsurilor de stomac.
Spalaţi legumele şi fructele
Eurile, a treia cauză a mortalităţii pe plan mondial
Moartea invizibilă, Eurile, sunt considerate pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după cea cauzată de consumul de droguri şi medicamente, şi după accidentele de circulaţie, iar consumul lor, se crede, duce la distrugere sistemului imunitar şi pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori benigne şi maligne.
Aditivii alimentari reprezintă cea mai nouă provocare în materie de nutriţie. Un subiect la moda în zilele noastre, când problema necesarului caloric zilnic a devenit desuetă, când febra aportului de vitamine şi oligoelemente pare să fi trecut, iar sloganul „alimentul sănătos este cel nepreparat, cu un conţinut enzimatic intact” cedează locul ideii că naturală şi sănătoasă este alimentaţia fără aditivi.
Ce sunt aditivii alimentari?
Iată câteva definiţii: 1. Aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sanătăţii Nr .975/1999). 2. Substanţe care la origine nu reprezintă o parte constituentă a alimentelor, adăugate în scopul de a modifica - favorabil - însuşirile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a anumitor procese tehnologice. (Tratat de Igienă-Sebastian Dumitrache). 3. Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetarii, ambalării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţele contaminante sau pe cele adăugate pentru a îmbunătăţi sau menţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)
Eurile care sunt necesare organismului
Sunt însă şi Euri sănătoase, care contribuie la menţinerea şi revigorarea organismului uman, acestea sunt:
E140 - clorofila şi clorofilina (pigmentul verde din frunze) – sunt importante pentru menţinerea unui pH normal (echilibrul acido-bazic) şi pentru eliminarea toxinelor din organismul uman.
E160 (a) - beta-carotenul, substanţa care se găseşte, de exemplu, în morcovi, are efect antioxidant şi anticancerigen. Este substanţa din care ia naştere vitamina A. De asemenea, este un scut natural împotriva unor toxine alimentare (radicalii liberi). Cercetări medicale recente au descoperit că alimentele bogate în beta-caroten reduc riscul producerii cancerului, în special cancerul pulmonar.
E181 - acid tanic din cojile de nucă şi ceaiul verde şi negru, cunoscut pentru efectele antiinflamatorii şi proprietăţile germicide (antibacteriene).
E552 - silicat de calciu, ce este similar cu pulberea din farmacii, administrată împotriva arsurilor de stomac.
Spalaţi legumele şi fructele
Acestea se constituie într-o importantă sursă de energie pentru organism, şi asta datorită în primul rând glucidelor pe care le conţin, în special glucozei, levulozei şi fructozei, de departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente în cadrul naturii verzi. În aceeaşi măsură, fructele şi zarzavaturile sunt mari depozitare de vitamine, şi înca de o mare varietate. Tot fructele şi zarzavaturile sunt, de asemenea mari depozitare de oligoelemente, deci de săruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vieţii, asemenea vitaminelor.
Fructele şi legumele reprezintă, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care le avem la dispoziţie de la natura verde, în ceea ce priveşte conţinutul în fibre alimentare, deci în celuloză. Aceste fibre alcătuiesc cel de-al şaptelea stâlp de rezistenţă al alimentaţiei umane, ceilalţi stâlpi fiind reprezentaţi de glucide, proteine, lipide, apă, vitamine şi de sărurile minerale.
Esenţa tinereţii
Prin marea lor bogăţie în fibre alimentare, fructele şi zarzavaturile sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicaţii dintre cele mai deosebite în ceea ce priveşte echilibrul corporal, ca şi în ceea ce priveşte echilibrul psihic şi stările de spirit.
Ţelina şi cicoarea sunt aperitive, adică sporesc apetitul; ridichile şi salata sunt depurative, contribuie la curăţirea internă a organismului; sparanghelul, prazul, pepenii şi fructele în general sunt diuretice, favorizând eliminarea urinei; usturoiul şi ceapa sunt printre altele şi vermifuge, adică contribuie la eliminarea paraziţilor intestinali; varza roşie este expectorantă, în vreme ce cea albă, graţie vitaminei U pe care o conţine în cantităţi semnificative, este cicatrizantă pentru ulcerele tubului digestiv; anghinarea este colagoga, adică favorizează eliminarea bilei, contribuind pe această cale la optimizarea digestiei intestinale.
Fructele, şi în special merele, consumate fie coapte, fie rase, fie sub formă de zeamă, s-au dovedit de o mare utilitate în tratamentul colitelor şi enterocolitelor, mai ales când acestea ţin de vârsta copilăriei, şi asta datorită sărurilor de pectină pe care aceste fructe le conţin, şi în special acestui constituent deosebit al acestor săruri, reprezentat de pectatul de nichel.
Sursa: ATAC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu